HPV sau Human Papiloma Virus: ce este, cum se transmite și ce afecțiuni poate da

HPV

HPV sau Human Papiloma Virus este unul dintre cele mai frecvente tipuri de virusuri, cu peste 100 de tulpini (se estimează că numărul lor ajunge la aproximativ 150), care pot afecta pielea sau mucoasele. Majoritatea persoanelor active sexual au contractat de-a lungul vieții infecția cu HPV, însă aceasta s-a remis fără ca majoritatea persoanelor să aibă vreun simptom. Există însă și cazuri în care anumite tulpini de HPV fie duc la formarea de veruci sau negi, fie cresc riscul unor afecțiuni oncologice.

Ce tipuri de tulpini de HPV există?

Majoritatea tulpinilor HPV sunt inofensive, iar infectarea cu acestea nu provoacă probleme de sănătate. Printre acestea, există tulpini virale car pot duce la apariția papiloamelor  sau verucilor genitale (tulpini precum 6 sau 11), la apariția papiloamelor sau verucilor plantare (tulpini precum 1, 2, 4, 27 sau 57) sau la apariția papiloamelor sau verucilor plane (precum tulpinile 3, 10 sau 28).  Dar există și tulpini mai agresive, cele a căror contractare crește riscul anumitor tipuri de cancer. Tulpinile oncogene răspunzătoare pentru majoritatea cazurilor de cancere, 70 de procente dintre acestea, sunt 16 și 18, însă printre tulpinile oncogene sunt și 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58 și 59. 

Cum se transmite HPV?

Human Papilloma Virus sau HPV se transmite prin contact direct cu pielea în sfera genitală, prin contact sexual vaginal, anal sau oral, dar și prin intermediul accesoriilor sexuale folosite la comun și neigienizate. De aceea, localizarea virusului este la nivelul mucoaselor genitale, anale sau la nivel cavității orale. Virusul se poate transmite de la o persoană infectată la una sănătoasă, chiar dacă persoana infectată nu prezintă simptome. Un aspect important de știut este faptul că o persoană se poate infecta, chiar dacă nu are multipli parteneri sexuali. Contactul cu un singur partener infectat poate duce la contractarea virusului.

În cazul tulpinilor care provoacă veruci la nivelul pielii, acestea se transmit prin contact direct cu pielea infectată, prin utilizarea unor obiecte infectate precum prosoape, haine, lenjerie de pat sau haine, ustensile de manichiură sau pedichiură sau prin contactul cu suprafețe infectate din spații publice precum sălile de sport sau piscinele.

Care sunt factorii de risc pentru infecția cu HPV?

În majoritatea cazurilor, organismul uman are resurse imunitare pentru a contracara infecția. Astfel că, într-o perioadă de un an sau doi, infecția dispare ca urmare a funcționării optime a sistemului imunitar. Însă în cazul în care o persoană are imunitatea scăzută, infecția poate persista și în timp poate duce la probleme grave de sănătate precum apariția cancerului. Imunitatea scăzută poate apărea pe fondul unor afecțiuni precum infecția cu HIV, al unei terapii de supresie a răspunsului imunitar precum în cazul persoanelor cu transplant. În plus, riscul oncogen este mai mare la persoanele care fumează și la cele care se confruntă cu obezitatea.

Riscul de cancer este ascoiat în principal cu prezența tulpinilor 16 și 18, iar în cazul cancerului de col uterin, este nevoie de 20 de ani pentru ca acesta să se instaleze. De aceea, femeile sunt sfătuite să meargă regulat la medicul ginecolog care poate surprinde leziunile precanceroase și le poate trata cu succes, reducând astfel riscul oncogen. Cele mai expuse riscului de infectare cu tulpini oncogene sunt persoanele care și-au început viața sexuală mai devreme de 18 ani și cele care au multipli parteneri sexuali

Ce simptome dă infecția cu HPV?

În cele mai multe dintre cazurile de infectare, infecția cu HPV nu dă simptome și se remite de la sine. În cazurile în care apar semne, acestea sunt apariția papiloamelor și a modificărilor celulare care pot fi precanceroase. În timp, acestea se pot transforma în leziuni maligne. Cele mai comune tipuri de cancer al căror factor de risc important este infectarea cu o tulpină oncogenă de HPV sunt cancerul de col uterin, cancerul anal, cancerul penian, cancerul vulvar, cancerul vaginal, anumite forme de cancer localizate la nivelul cavității orale și gâtului. Dintre acestea însă, cel mai frecvent este cancerul de col uterin.

Cum se testează virusul HPV?

Evaluările pentru HPV sunt incluse în ghidurile americane și europene care vizează screeningul pentru cancerul de col uterin, cel mai frecvent tip de cancer al cărui factor de risc este infecția cu tulpinile oncogene HPV. Astfel, conform cifrelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, peste 662 de mii de persoane s-au îmbolnăvit în 2022, de cancer de col uterin. Acesta poate fi prevenit prin vaccinare, iar leziunile precanceroase pot fi tratate astfel încât să fie redus semnificativ riscul acestui tip de cancer. În condițiile în care vaccinurile de la ora actuală nu pot preveni infectarea cu toate tulpinile oncogene, femeile sunt sfătuite să nu rateze evaluările ginecologice regulate și testele recomandate de specialiști. Dintre testele frecvent recomandate de medici fac parte testul Babeș-Papanicolau și testul HPV. De asemenea, acestea pot fi combinate în cadrul aceleiași evaluări.

Testul Babeș-Papanicolau este un test accesibil care presupune recoltarea de celule de la nivelul colului uterin și testarea acestora pentru eventuale modificări produse de HPV. În urma acestui test, medicii ginecologi pot detecta celule precanceroase sau chiar celule maligne.

Testul HPV este un test care se realizează tot în urma recoltării de celule de la nivelul colului uterin și care poate pune în evidență prezența celulelor infectate cu virusul HPV.

În cazul în care este depistată prezența infecției cu HPV, medicul ginecolog poate recomanda și testarea HPV AND pentru a depista tipul de tulpină care a produs infecția. Această informație poate fi de folos pentru recomandările ulterioare în ceea ce privește screeningul și tratamentul leziunilor precanceroase.

Testarea HPV pe vârste, conform ghidurilor americane

21-29 de ani

Astfel, conform ghidurilor americane, femeile ar trebui să-și facă primul test Babeș-Papanicolau la 21 de ani, iar până la 29 de ani, acest test trebuie repetat o dată la 3 ani.

30-65 de ani

În acest interval de vârstă, femeile sunt sfătuite să continue testarea Babeș-Papanicolau o dată la 3 ani, iar o dată la 5 ani să facă un test HPV care poate pune în evidență eventuale infecții cu HPV. De asemenea, o dată la 5 ani, cele două teste pot fi făcute simultan.

După 65 de ani

După această vârstă, testările pot continua dacă ele nu au fost făcute regulat pe parcursul vieții sau dacă rezultatele au inclus prezența unor modificări celulare asociate cu prezența HPV.

Acestea sunt recomandări generale în ceea ce privește screeningul. În funcție de situația medicală a fiecărei persoane în parte, medicul ginecolog poate recomanda un program personalizat de testare și evaluare.

Cum se poate proteja o persoană de HPV?

Deși folosirea prezervativului poate oferi o protecția parțială împotriva contractării infecției cu HPV, cea mai sigură metodă pentru a preveni contaminarea o reprezintă vaccinarea împotriva HPV.

La ora actuală, vaccinurile asigură protecția împotriva tulpinilor 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58. Dintre acestea, tulpinile 16 și 18 sunt factori de risc pentru majoritatea cancerelor menționate anterior, iar 6 și 11 sunt răspunzătoare peste mai mult de 90 la sută dintre cazurile de papiloame.

Cine poate face vaccinul anti HPV?

Vaccinul anti HPV se recomandă în primul rând adolescenților, începând cu vârsta de 9 ani. Intervalul optim de administrare este 9-14 ani, însă vaccinul poate fi făcut și de adulți. Vaccinul se poate administra în 2 sau 3 doze, rapelul fiind la 2 și la 6 luni. Cercetările au arătat că vaccinul are cea mai mare eficacitate în intervalul de vârstă 9-26 de ani, când statistic, apar cele mai multe cazuri de infectare cu HPV.

Însă vaccinul se poate administra și după vârsta de 26 de ani, la persoanele care nu s-au vaccinat, chiar și la cele care au fost infectate cu HPV, având în vederea protecția extinsă la 9 tulpini. Aceasta este o decizie care se poate lua împreună cu medicul ginecolog.

Extrem de important de precizat este faptul că în cazul adolescenților, vaccinarea ar putea fi făcută atât în cazul fetelor, cât și al băieților.

Ce tratament există pentru infecția cu HPV?

Până la ora actuală, nu există un tratament pentru infecția cu HPV, vaccinul fiind cea mai eficientă soluție în cazul tulpinilor menționate.  În majoritatea cazurilor, infecția se remite singură, iar în situațiile în care virusul a produs deja leziuni precanceroase, acestea pot fi monitorizate și îndepărtate prin diverse metode, tot mai puțin invazive, în cabinetul de ginecologie. În cazul în care prezenta virusului a produs deja tumori maligne, acestea vor fi tratate în funcție de stadiu și localizare, prin protocoale oncologice. În cazul în care o persoană se confruntă cu prezența verucilor la nivelul pielii sau zonei genitale, aceasta va primi tratament topic sau tratament de excizare a acestora. 

SURSE

https://www.nhs.uk/conditions/human-papilloma-virus-hpv
https://www.nhs.uk/conditions/human-papilloma-virus-hpv
https://www.nhs.uk/conditions/human-papilloma-virus-hpv
https://www.nhs.uk/conditions/human-papilloma-virus-hpv
https://www.nhs.uk/conditions/human-papilloma-virus-hpv
Scroll to Top